PROIECTE

Utilizarea în construcții a bioresurselor regenerabile provenite din agricultură și din stațiile de epurare (The use of renewable bioresources generated from agriculture and from wastewater treatment plants in constructions purposes).

CSCBAS este partenerul principal al acestui proiect, identificat prin codul PN-III-P2-2.1-PED-2021-3175, iar în echipă sunt prof. univ. dr. Gabriel Popescu (manager general), dr. Corina Moga (director de proiect), CS III dr. Laurențiu Ciornei, ec. Mădălina Solomon și dr. Mădălina Teodora Andrei (cercetător asociat).

Principalele obiective ale BIOBRICK sunt: sporirea gradului cunoașterii privind managementul deșeurilor și al reciclării acestora; obținerea unei rețete fiabile pentru realizarea cărămizilor din deșeuri; reducerea costurilor în cadrul stațiilor de epurare legate de managementul deșeurilor; lărgirea portofoliului de produse comercializate de PMD.
În cadrul activităților proiectului vor fi concepute rețete noi pentru fabricarea cărămizilor din diferite tipuri de deșeuri; vor fi create cărămizi din rețetele propuse; cărămizile realizate vor fi testate din punct de vedere fizico-mecanic și al respectării legislației de mediu; noile produse care ies din durata de viață vor fi reciclate pentru obținerea de produse similare; va fi efectuată o cercetare de piață analizând posibilitatea introducerii pe piață a noilor produse.

”Conservare, protejare și punere în valoare a biodiversității în cadrul Complexului Muzeal de Știinte ale Naturii Constanța. Aamenajare parc dendrologic și zona lacustră la Complexul Muzeal de Știinte ale Naturii – Stațiunea Dobrogea Sălbatică)”.

CSCBAS asigură consuntanță științifică. Director: prof. univ. dr. Gabriel Popescu, coordonator științific CS III dr. Laurențiu Ciornei.

Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu” (C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu”) este o instituție de cercetare cu personalitate juridică, aflată în subordinea Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române.

În anul 2022, activitatea de cercetare în cadrul CSCBAS „Acad. David Davidescu” a fost intensă atât din punct de vedere științific, cât și din punct de vedere al organizării administrative.

Activitatea științifică a CSCBAS s-a concentrat pe organizarea a trei conferințe științifice internaționale, având parteneri principali Academia de Științe Agricole și Silvice și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea. Cele mai bune lucrări științifice prezentate în cadrul celor trei conferințe vor fi publicate în două volume care vor fi editate și tipărite la Editura Academiei  Române.

În paralel, cercetătorii CSCBAS au avut contribuții de anvergură și prin realizarea de articole științifice de calitate superioară, această activitate reflectându-se prin apariția a unui articol ISI (IF 0,5), 3 ISI Proceedings și 18 BDI. În plus, au fost acceptate spre publicare alte 4 articole ISI, 3 ISI Proceedings, 1 BDI și un capitol de carte.

De asemenea, anul 2022 a însemnat pentru CSCBAS și împlicarea în cercetarea aplicativă prin organizarea 6 (șase) loturi experimentale de studiere a biodiversității în domeniul plantelor de cultură. Coordonator al acestei activități științifice aplicative este doamna CS I dr. Maria Joița-Păcureanu.

Principalele direcții de cercetare au fost axate pe dezvoltarea domeniilor biodiversității agricole, zootehnice și silvice, precum și conexe, din România. Tematica de cercetare a urmărit complexitatea problemelor legate de impactul socio-economic în mediul înconjurător al activităților eco-economice și bioeconomice de la nivel local, zonal, regional și național, mai ales în contextul actual-afectat de efectele, negative, tot mai evidente ale schimbărilor climatice, restricțiile și urmările nefaste generate de războiul din Ucraina și pandemia COVID-19.

În cadrul Direcției prioritare 6.2. Valorificarea eficientă a patrimoniului național de resurse naturale, cercetătorii C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu” au coordonat 6 teme de cercetare.

1. Resurse umane. (Anexa 1).

În prezent, în cadrul CSCBAS își desfășoară activitatea 10 cercetători științifici (incluzându-l aici și pe directorul instituției, profesor universitar). Din punct de vedere al gradelor științifice sunt: 3 CS I, 1 CS II, 5 CS III, 1 CS. Dintre aceștia 9 au normă întreagă, iar unul-jumătate de normă. Prof. univ. dr. Gabriel Popescu, director CSCBAS, este singurul conducător de doctorat, iar unul dintre CS III (Amalia-Gianina Străteanu) este primul an la doctorat, în cadrul Școlii doctorale a UȘAMV București. În anul 2022 au fost angajați la CSCBAS, prin concurs, 4 noi cercetători (1 CS I, 2 CS III, 1 CS).

2. Rezultatele cercetării – Publicații (Anexa 2).

Cărți:

• Laurențiu Ciornei, Athanasios-Alexandru Gavrilidis, Ana-Maria Calotă (2022) – Ghid pentru managementul spațiilor verzi și al parcurilor din București. Editura Economică, București, ISBN 978-606-093-013-6.
• Paraschivescu Marcel Theodor (2022) – Managementul reproducției la vitele de lapte. Editura Granada, București, ISBN 978-606-997-055-3.

Capitole de carte:

• Ion Bold, Gabriel Popescu – Capitolul: „Învățământul universitar. Academia de Studii Economice, Facultatea de Economie Agrară (Economia Agroalimentară și a Mediului)” în „Școala de Economie Agrară și Rurală. Eseu asupra evoluției”. Ediția a II-a. Editura: ASE, București, 2022. ISBN 987-606-34-042706.
• Gabriel Popescu, –  Capitolul IV: Considerații economice privind culturile de acoperire, una din expresiile dezvoltării durabile în agricultură, pag. 99-121. În Culturile de acoperire. Investiție pentru terenul agricol, Coordonator: Elena Petcu. Editura: Total Publishing, București, 2022. ISBN: 978-606-9643-08-2.
• Istudor Nicolae, Popescu Gabriel, Begali Diego, Ignat Raluca, Petrescu Irina-Elena, Laurențiu-Ionuț Petre – The Impact of COVID-19 Crisis on the Romanian Agricultural Sector în Economic Recovery After COVID-19. Coordonare generală: Dima A., Anghel I., Dobrea R. C., Editura Springer Proceedings in Busines and Economics. DOI: 1007/978-3-030-86641-9.
• Străteanu Amalia-Gianina, Sandu Mariana, Simona Nicoleta Stan, Vergina Chirițescu – Sustenabilitatea fermelor agricole și noile politici europene, Sesiunea ştiinţifică internaţională Cercetări de economie agrară şi dezvoltare rurală organizată de Institutul de Economie Agrară, volumul ”Viabilitatea fermelor și dezvoltarea rurală durabilă în contextul actualelor priorități ale Uniunii Europene privind agricultura și mediul”. ISBN 978-973-27-3645-6, 550 pagini. Editura Academiei Române, 2022, pp. 103 – 116.
• Victor Petcu, Traian Cioroianu – Capitolul II – „Beneficiile culturilor de acoperire asupra culturilor agricole”, pag. 64-82 și Victor Petcu, George Cizmas, Elena Partal – Capitolul III – „Ghid tehnologic pentru culturi de acoperire”, pag. 85-98, în „Culturile de acoperire. Investiţie pentru terenul agrico”l, Petcu Elena-coordonator, Editura Total Publishing, București, 2022. ISBN 978-606-9643-08-2;
• Sandu Mariana, Străteanu Amalia Gianina – Aspects regarding the need to preserve the local pig breeds in Romania (Aspecte privind necesitatea conservării raselor locale de suine din România), Volumul Sesiunii Științifice Internaționale Cercetări de economie agrară și dezvoltare rurală cu tema ”Viabilitatea fermelor și dezvoltarea rurală durabilă în contextul actualelor priorități ale UE privind agricultura și mediul”. Editura Academiei Române, București, 2022, pp. 93-103, ISBN:978-973-27-3645-6.
• Joița-Păcureanu Maria: Capitolul V – Tehnologii, secvențe noi sau îmbunătățite, pag. 121-219, în Culturile de acoperire. Investiţie pentru terenul agricol. Petcu Elena -coordonator. Editura Total Publishing, București, 2022. ISBN 978-606-9643-08-2.

3. Proiecte de cercetare (Anexa 3)

• „Utilizarea în construcții a bioresurselor regenerabile provenite din agricultură și din stațiile de epurare” Proiect PNCDI III – PED cod nr. PN-III-P2-2.1-PED-2021-3175 contract 727/30.06.2022. Inițiator și lider de proiect: Prof. univ. dr. Gabriel Popescu. Din echipă face parte și CS III dr. Laurențiu Ciornei. De asemenea, sunt angajate în proiect CS II Corina Moga și Raluca Jianu, cercetători asociați. Valoarea totală: 598.795 lei, din care 102.035 lei în 2022.
• „Conservarea, protejarea și punere în valoare a biodiversității în cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța” (amenajare parc dendrologic și zona lacustră la Complexul Muzeal de Știinte ale Naturii – Stațiunea Dobrogea Sălbatică). Beneficiar UAT Constanța prin Consiliul Județean Constanța.  Coordonator științific: CS III dr. Laurențiu Ciornei. Valoarea totală: 132.500 lei, din care 10.600 lei în 2022.

            Proiecte propuse în 2022:

• „Tropospheric ozone effects on forest growth and diversity (TROZGRODIV3)”. Proiect comun de cercetare în cadrul Acordului de Cooperare Ştiinţifică dintre Academia Română și Consiliul Naţional al Cercetării-Italia. Partener: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”.
• Propuneri proiecte CDI pentru planul sectorial ADER 2023-2027:

1. Studiul diferitelor tipuri de hibrizi de floarea soarelui, în condițiile de climă și sol din România, în contextul crizei biodiversității și climei, pentru asigurarea de producții sustenabile.
2. Crearea de material ecologic eterogen – populații polenizate liber de floarea-soarelui.
3. Creșterea rezilienței sistemelor agricole prin cultivarea asociată de plante furajere și plante medicinale.
4. Îmbunătățirea germoplasmei de soia pentru soiuri specifice adaptate în agricultura ecologică și convențională destinate producerii de lapte vegetal și a altor produse alimentare destinate consumului uman.
5. Crearea de populații de porumb zaharat cu gene pentru caractere superdulci pentru fermierii ecologici.

• Proiectul HRDA ”Culinary Brand of the Dunare Region” din cadrul Programului Transnațional Dunărea (Bulgaria), care dezvoltă festivalul FOLKlore.

4. Cele mai importante 3 publicații, cu referințe

• Petcu, V., Ciornei, L., Simion, S. P., Grădilă, M., Burtan, S. L., & Partal, E. (2022). Cover crops from winter wheat, triticale and peas cultivated in pure stands and mixtures–soil and weed suppression benefits. https://www.incda-fundulea.ro/rar/nr39/rar39.31.pdf.
• Maria Duca, Angela Port, Ion Burcovschi, Maria Joiţa-Păcureanu, Mihaela Dan (2022) – Environmental response in sunflower hybrids: a multivariate approach. https://www.incda-fundulea.ro/rar/nr39/rar39.14.pdf.
• Ciornei, L., David, G., Vlăducu, L. V., Munteanu, P. (2022) – Public policies and the business environment, factors that condition Romania’s transition to green energy. Case study: cogeneration plants. Proceedings of the International Conference on Business Excellence 16(1):1133-1144. DOI: 10.2478/picbe-2022-0104. (ISI Proceedings).

5. Cele mai importante 3 rezultate științifice

• Reprezentare, prin prof. univ. dr. Gabriel Popescu, în Grupul tehnic de lucru al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Durabile pentru elaborarea Strategiei Naționale în domeniul Bioeconomiei.

6. Cooperări științifice internaționale, inclusiv în cadrul proiectelor (cu menționarea numărului proiectului și a partenerilor); vizitatori din străinătate.

• Parteneriat de colaborare științifică în domeniul biodiversității agricole cu Institutul de Economie Agrară Belgrad, Serbia. Prof. univ. dr. Gabriel Popescu și CS III dr. Laurențiu Ciornei sunt membri în Comitetul Științific.
• Parteneriat de colaborare științifică în domeniul biodiversității agricole cu Institute of Agriculture and Food Economics – National Research Institute, Varșovia, Polonia.
• Acorduri de colaborare științifică cu Universitatea din Verona, Italia, și Pontifícia Universidade Católica de Minas Gerais, Brazilia. Inițiator și coordonator: prof. univ. dr. Gabriel Popescu.
• Parteneriat de colaborare științifică în domeniul schimbărilor climatice și protejarea biodiversității cu Johan Heinrich Von Thunen Institut din Germania. (continuare din 2020).
• La cele trei conferințe științifice internaționale organizate de CSCBAS au participat distinși colaboratori din străinătate precum: prof. univ. dr. Diego Begali (Universitatea din Verona, Italia), prof. univ. dr. Jonel Subic (Director, Institutul de Economie Agrară, Belgrad, Serbia), Prof. Dr. James MacAskill (Director of Academic Strategy and Operations BC Institute of Technology, London, UK), prof. univ. dr. Yalcin Kaya (Universitatea Trakia, Edirne, Turcia), CS I Victor Țiței, Serghei Cozari, Alexandru Teleuță (Republica Moldova), Daniela Valkova (Bulgaria), Cansu Demir, Ozan Gürbüz (Turcia).

7. Cooperări științifice naționale, inclusiv în cadrul proiectelor (cu menționarea numărului proiectului și a partenerilor)

• Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS).
• Academia de Studii Economice (ASE).
• Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea (INCDA).
• Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea” (ICAS).
• Pro Mediu Dunărean (proiectul UEFICDI).

8. Activitate de formare a tinerilor cercetători: doctoranzi, post-doctoranzi.

• Prof. univ. dr. Gabriel Popescu (director CSCBAS) are 13 doctoranzi și 1 post-doctorand.

9. Premii internaționale/naționale, ale Academiei Române obținute de către cercetători (autori, lucrări premiate).

• CS III dr. Laurențiu Ciornei a primit Premiul de excelență pentru ”Contribuții Majore la Conștientizarea Importanței Pădurii în Societatea Românească”, în cadrul galei ”Împreună protejăm România”, organizată de Institutul Național de Statistică, sub egida Academiei Române.

10. Conferințe (simpozioane)/manifestări științifice organizate de institut/centru, participări ale cercetătorilor în comitete științifice sau cu lucrări la conferințe internaționale și naționale.

• Maria Joița-Păcureanu, Gabriel Popescu, Laurențiu Ciornei, Luxița Rîșnoveanu, Elisabeta Sava, Alexandru Bran. 2022 – Genetic biodiversity management by its preservation and improving, in different crops. The 4th Agribalkan Congress, August 31 – September 3, Edirne, Turkey.
• Maria Joița-Păcureanu, Gabriel Popescu, Laurențiu Ciornei, Luxița Rîșnoveanu, Elisabeta Sava. 2022 – Improving sunflower crop biodiversity, by creating more performant genotypes. Life Sciences in the dialogue of generations: connections between universities, academia and business community. Conference, 29-30 Septembrie, Chișinău, Republica Moldova.
• Maria Joița-Păcureanu – Broomrape (Orobanche cumana Wallr.) control by developing genetic resistant genotypes. The 20th International Sunflower Conference, 20-24 iunie, Novi Sad, Serbia.

11. Alte rezultate

În 2022, cercetători din CSCBAS:

• au obținut 5 brevete de invenții prin CS I dr. Maria Joița-Păcureanu și prof. univ. dr. Gabriel Popescu,
• au realizat 8 rapoarte de interes public,
• au participat la 6 conferințe științifice internaționale (Turcia, Croația, Serbia, Republica Moldova, Irlanda).
• au avut 57 citări ale articolelor publicate.

Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu” (C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu”) este o instituție de cercetare cu personalitate juridică, aflată în subordinea Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române.

Activitatea de cercetare în cadrul C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu”, în anul 2021, s-a desfășurat cu respectarea tuturor regulilor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2, cercetătorii lucrând în sistem de muncă atât la domiciliu, cât și la sediul unității. Chiar și în aceste condiții, de restrângere a deplasărilor, un accent deosebit a fost pus pe  calitatea lucrărilor științifice și racordarea cercetării fundamentale la standardele mondiale din domeniu.

Principalele direcții de cercetare au fost axate pe dezvoltarea domeniilor biodiversității agricole, zootehnice și silvice, precum și conexe, din România. Tematica de cercetare a urmărit complexitatea problemelor legate de impactul socio-economic în mediul înconjurător al activităților eco-economice și bioeconomice de la nivel local, zonal, regional și național, mai ales în contextul pandemiei generate de COVID-19.

În cadrul Direcției prioritare 6.2. Valorificarea eficientă a patrimoniului național de resurse naturale, cercetătorii C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu” au coordonat 8 teme de cercetare.

6.2.1 Biodiversitatea ecosistemelor zootehnice și bioeconomia medical-veterinară, în contextul eco-economic actual și scenarii ecopatologice pentru perioada 2020-2040; Coordonator: regretatul CS I Dr. Alexandru T. Bogdan, m.c. A.R.;

6.2.2 Pandemia COVID-19 și impactul ei asupra biotehnologiilor de reproducție utilizate pentru prezervarea biodiversităţii zootehnice româneşti, în contextul securității și siguranței alimentare; Coordonator: CS I Dr. George Florea Tobă;

6.2.3 Reconstrucţia ecologică şi bioeconomică a habitatelor din sisteme agricole și forestiere poluate; Coordonator: CS I Dr. Cristina Gârlea;

6.2.4 Protejarea bazelor de date din băncile bioinformatice destinate conservării biodiversității (2020-2025); Coordonator: CS I Dr. Cristina Gârlea;

6.2.5 Studii bioeconomice pentru conservarea și dezvoltarea biodiversităţii animalelor de fermă din România; Coordonator: CS II Dr.Ing. Marcel Theodor Paraschivescu;

6.2.6 Cercetări bioeconomice privind biodiversitatea raselor de suine din România pentru asigurarea necesarului de carne din producția internă; Coordonator: CS III Dr. Ing. Mariana Sandu;

6.2.7 Cercetări științifice privind locul și rolul insecurității alimentelor și furajelor, în prevenirea și combaterea sărăciei și foametei, prin obiectivele Pactului Verde European; Coordonator: CS III Drd. Ing. Amalia Gianina Străteanu;

6.2.8 Studiu privind identificarea de metode și măsuri pentru reconstrucția vegetației forestiere și conservarea biodiversității în marile aglomerări urbane. Coordonator: CS Drd. Ing. Laurențiu Ciornei.

Cărți:

• Gabriel Popescu (2021): Agricultura în era reformelor. Studii și eseuri. Editura Academiei Române, București, România. ISBN: 978-973-27-34/9-3
• Gabriel Popescu, Simona Bara, Elena Preda (2021): Reconstrucție ecologică. Argumente și provocări, Editura ASE, București, România. ISBN: 978-606-34-0373-6.
• Laurențiu Ciornei, Paula Munteanu (2021): Alternative privind utilizarea serviciilor ecosistemice forestiere. Concepte și metode privind evaluarea activelor ecosistemice și integrarea economiei de tip circular. Editura Economică, București, România. ISBN:  978-973-709-979-2.

Lucrări științifice (publicate în reviste cu factor de impact ridicat);

 -Gabriel Popescu, Ioana Panait and Marian Cătălin Cucu: ”Development of agriculture through a sustainable production and consumption”. International Conference ”New Trends in Sustainable Business and Consumpion”-BASIQ-2021.

– Gabriel Popescu, Marian Cătălin Cucu, Ioana Panait: „Considerations on Sustainability on the Romanian Fruit Market – Production and Consumption Trends”. IBIMA Conference.

– Laurențiu Ciornei, Athanasios Alexandru Gavrilidis, Oana Viorica Danci, Alexandru Sabin-Grigore Bădărău, Adrian Sinitean, Ioan Ianoș, Ionica Constanța Popescu: ”Forest degradation in Romania’s Southern Carpathians: How the enforcement of nature protection status has changed the forest loss process?”. Acceptat spre publicare în Forest Ecology and Management. ISI/Factor de impact: 3,12 (locul 7 din 67 la Forestry)

Consultanță oferită autorităților, participări în diferite comisii, foruri, parteneriate cu instituții publice și mediul de afaceri etc.

1. Proiect depus la UEFSCDI: ”Utilizarea în construcții a bioresurselor regenerabile provenite din agricultură și din stațiile de epurare”. PN-III-P2-2.1-PED-2021-3175/UEFISCDI-PROIECT EXPERIMENTAL DEMONSTRATIV (PED-2021). Inițiator și lider de proiect: Prof. univ. dr. Gabriel Popescu. Din echipă face parte și CS III drd. Laurențiu Ciornei
2. Reprezentare, prin prof. univ. dr. Gabriel Popescu, în Grupul tehnic de lucru al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Durabile pentru elaborarea Strategiei Naționale în domeniul Bioeconomiei
3. Inițiere Protocol de Colaborare cu Consiliul Județean Constanța. Scopul acestui protocol este colaborarea părților pentru pregătirea și implementarea de proiecte punctuale, de cercetare fundamentală și aplicată, care să contribuie la dezvoltarea durabilă și la conservarea biodiversității.

            Elaborare de proiect (autor CS III drd. Laurențiu Ciornei): documentații tehnico- economice pentru conservarea, protejarea și punerea cât mai bine în valoare a      biodiversității în cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, aflat în  administarea CJC. Continuă în 2022.

4. Realizarea, împreună cu alte entități științifice, a unor parteneriate pentru inițierea de clustere.

– Clusterul  de cercetare, dezvoltare, inovare în bioeconomie – Bio-Eco-Cluster;

– Clusterul  de cercetare, dezvoltare, inovare pentru comunități rurale sustenabile – CERES.

– Clusterul de cercetare, dezvoltare, inovare în economie circulară din   sudul  țării   –  Source.

Responsabil CSCBAS: prof. univ. dr. Gabriel Popescu.

5. Încheierea unui parteneriat cu Institutul Național de Statistică pentru organizarea și participarea la evenimentul internațional: ”2021 Bucharest Summit: Cooperation for Development”. Conferința, la care au participat lideri politici, reprezentanți ai mediului de afaceri și care a avut peste 500 de speakeri, s-a desfășurat la Palatul Snagov, 24-28.05.2021. Prezentare CS III drd. Laurențiu Ciornei: „The evaluation of ecosystem assets is a nesessity”.

6. CS I dr. Cristina Gârlea a acordat consultanță de specialitate Primăriei Municipiului Buzău pentru crearea Institutului European de Cercetari Multidisciplinare.
7. CS I dr. Cristina Gârlea este președintele Colegiului Național Științific al ANANP, membru în Comisia de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate prin ordin de ministru.
8. Inițiere de contacte cu autorități locale din țară pentru viitoare colaborări  în  proiecte finanțate la nivel național și european: Hunedoara (participare la realizarea Strategiei de Dezvoltare Locală), Constanța, Călărași, Giurgiu, Buzău etc. Responsabil: prof. univ. dr. Gabriel Popescu.
9. CS I dr. Cristina Gârlea a colaborat la elaborarea la materialului părții române privind “Negocieri internaționale privind protecția biodiversității: abordări franco-române“ susținut la Ambasada Franței-IFR.
10. La invitația Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, CS III drd. Laurențiu Ciornei este consultant în Proiectul de dezvoltare a Strategiei Naționale Forestiere.
11. Inițierea și semnarea unui protocol de colaborare științifică cu Universitatea Minas Gerais din Brazilia. Responsabil de proiect: prof. univ. dr. Gabriel Popescu.

            Colaborare științifică cu institute din U.E.

Parteneriat de colaborare științifică în domeniul schimbărilor climatice și protejarea biodiversității cu Johan Heinrich Von Thunen Institut din Germania.

Conferințe (simpozioane)/manifestări științifice organizate de CSCBAS

21 martie 2021 – Masă rotundă cu tema: ”Pădurile României, reper de biodiversitate forestieră și bunăstare în Uniunea Europeană”; Casa Academiei Române, Aripa de Vest, etajul 7, Sala de Conferințe „Prof. Dr. Gh. K. Constantinescu”, Calea 13 Septembrie nr. 13;

20 mai 2021 – Seminarul  științific cu tema: ”15 ani de Studii și Cercetări în CSCBAS „Acad. David Davidescu” -Impactul Economic al Biodiversității”; Casa Academiei Române, Aripa de Vest, etajul 7, Sala de Conferințe „Prof. Dr. Gh. K. Constantinescu”, Calea 13 Septembrie nr. 13;

14 octombrie 2021 – Conferința științifică cu tema: ”Securitatea alimentară în contextul pandemiei de Covid 19”; Casa Academiei Române, Aripa de Vest, etajul 7, Sala de Conferințe „Prof. Dr. Gh. K. Constantinescu”, Calea 13 Septembrie nr. 13.

• Alte participări la simpozioane/conferințe importante
• Simpozion științific ”100 de ani de la reforma agrară”, organizat de Academia de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești. Prof. univ. dr. Gabriel Popescu a susținut comunicarea: ”Reformele agrare, de la performanțe la social”. (23.09.2021).
• Conferința organizată de Institutul Național de Statistică: ”Time for Action: The road to economic development and cooperation. The crucial role of the official statistics”. Keynote speaker CS III drd. Laurențiu Ciornei. (12.07.2021).

1. Institutul/centrul de cercetare. Direcții de cercetare. Programe/teme de cercetare

          Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu” (C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu”) este o instituție de cercetare cu personalitate juridică, aflată în subordinea Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române.

Direcțiile de cercetare vizează elaborarea unor studii și cercetări interdisciplinare și pluridisciplinare privind impactul socio – economic în mediul înconjurător al activităților ecoeconomice și bioeconomice de la nivel local, zonal, regional și național, cu evidențierea biodiversității din agroecosisteme, valorificarea superioară a capitalului teritorial și a patrimoniului natural românesc.

În cadrul C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu”, lucrările de cercetare realizate în anul 2020 s-au înscris în temele aprobate prin Planul de cercetare al INCE pentru anul 2020, elaborat în conformitate cu domeniile strategice și direcțiile prioritare incluse în „Strategia cercetării științifice în Academia Română 2014-2020”, respectiv:

Domeniul strategic 6. Cercetări pentru dezvoltarea durabilă a țării (economic, social, juridic, mediu).

În cadrul Direcției prioritare 6.2. Valorificarea eficientă a patrimoniului național de resurse naturale, cercetătorii C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu” au coordonat 5 teme de cercetare, în cadrul cărora au fost elaborate studii de cercetare, respectiv:

6.2.3 Biodiversitatea ecosistemelor zootehnice și bioeconomia medical-veterinară, în contextul ecoeconomic actual și scenarii ecopatologice pentru 2020-2040,

Coordonator:  CS I Dr. Alexandru T. Bogdan, m.c. A.R.

6.2.4. Studii privind soluții bioeconomice pentru conservarea și dezvoltarea biodiversității zootehnice românești prin biotehnologii de reproducție în contextul securității și siguranței alimentare.

Coordonator: CS I Dr. George Florea Tobă

6.2.5. Securizarea bancilor de date din bancile bionformatice destinate conservării biodiversității.

Coordonator: CS I Dr. Cristina Gârlea

6.2.6. Cercetări bioeconomice privind biodiversitatea raselor de suine din România pentru asigurarea necesarului de carne din producția internă.

Coordonator: CS III Dr. ing. Mariana Sandu

6.2.7. Reconstrucția ecologică și economică a habitatelor din sisteme agricole și forestiere poluate antropic.

Coordonator: CS I Dr. Cristina Gârlea

2. Resurse umane: cercetători, doctori, conducători de doctorate (vă rugăm folosiți tabelul din Anexa 2)

În anul 2020, în cadrul C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu” și-au desfășurat activitatea un număr de 7 cercetători atestați (cu normă întreagă) și un asistent cercetare cu studii medii. Din cei 7 cercetători atestați, 5 sunt doctori, 2 doctoranzi, 3 au urmat programe postdoctorale, iar 2 sunt conducători de doctorat.

3. Activitate de formare a tinerilor cercetători: doctoranzi, post-doctoranzi.

În anul 2020, numărul total de doctoranzi din C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu”este 2.

4. Realizări excelente obținute în anul 2020 ( 3 realizări), ale institutului/centrului:

• Cărți, studii;

Dobrescu, Edith, Dobrescu, E., Ciornei, L. (2020): Studii de biodiversitate și ecologie. Editura Sitech, Craiova, România. (ISBN: 978-606-11-7342-6).

• Lucrări științifice (publicate în reviste cu factor de impact ridicat);

Munteanu, P., CIORNEI, L. (2020): Impactul digitalizării afacerilor asupra celor trei piloni ai dezvoltării durabile. Proceedings of the International Conference on Business Excellence 14(1). (DOI: 10.2478/picbe-2020-0033);

George Florea TOBĂ, Ștefan Gregore CIORNEI, Marcel Th. PARASCHIVESCU, George Leonard TOBĂ, Liliana CIORNEI, Florin BĂNĂȚEANU: Identificarea, monitorizarea și conservarea biodiversității patrimoniului național al rasei bivolul românesc, utilizând biotehnologii de reproducție, ESPERA 2019 / secțiunea 2: Natural resources patrimony – costs and benefits of its valorization. (se va publica în volumul pentru anul 2020);

Ioana TOMA, Cristina GÂRLEA, Daniela POPA: Mountain products- evoluation and certification, ESPERA 2019: Natural resources patrimony – costs and benefits of its valorization. (se va publica în volumul pentru anul 2020).

• Rapoarte/studii de interes național;

            Biodivesitatea agrolimentară, un activ capabil să readucă Romania pe creștere durabilă, după pandemia COVID – 19 – Lucrare de cercetare întocmită de cercetătorii C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu”,  la inițiativa Academiei Române (lucrare în curs de publicare);

• Consultanță oferită autorităților, participări în diferite comisii, foruri, parteneriate cu instituții publice și mediul de afaceri etc.;

La invitația Ministerului Agriculturii și Dezvoltarii Rurale, C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu”,  în calitate de partener,  a participat în cadrul procesului de elaborare a Planului Național Strategic 20201-2027 versiunea II. În data de 22 iulie 2020, s-a participat la Grupul de Lucru 2 (GL.2) „ Mediu și silvicultură”,  în sistem video – conferință,  pentru prezentarea celei de a doua versiuni a Analizei SWOT;

La invitația Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor,  CS III drd. ing. Laurențiu CIORNEI este consultant în Proiectul de dezvoltare a Strategiei Naționale Forestiere.

5. Premii internaționale/naționale, ale Academiei Române obținute de către cercetători (autori, lucrări premiate).

Volumul ”Cartarea Ecosistemelor Naturale și Seminaturale Degradate”, coautor de capitol: CS III Laurențiu Ciornei, a primit premiul ”Gheorghe Ionescu-Șișești” al Academiei Române.

6. Cooperări științifice naționale și internaționale, inclusiv în cadrul proiectelor (cu menționarea numărului proiectului și a partenerilor); vizitatori din străinătate.

7. Conferințe (simpozioane)/manifestări științifice organizate de institut/centru, participări ale cercetătorilor în comitete științifice sau cu lucrări la conferințe internaționale și naționale.

23.03.2020 – Conferința Științifică cu tema Contribuții privind conservarea și dezvoltarea sustenabilă a biodiversității forestiere, Plopeni, jud. Prahova, manifestare științifică organizată în colaborare cu Direcția Silvică Prahova / RNP-Romsilva, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentară Prahova și Ocolul Silvic Slănic din jud. Prahova;

• – Webinarul cu tema Siguranța alimentului, o problemă a tuturor.

24-26.08.2020 – Conferință Științifică Internațională (ECRES), Istanbul, Turcia  – Potențialul de dezvoltare energetică durabilă a României.

      Concluzii și propuneri

Activitatea de cercetare în cadrul C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu”, în anul 2020, s-a desfășurat cu respectarea tuturor regulilor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2, cercetătorii lucrând în sistem de muncă la domiciliu sau la sediul unității.

Chiar și în aceste condiții, de restrângere a deplasărilor, un accent deosebit a fost pus pe  calitatea lucrărilor științifice și racordarea cercetării științifice la standardele mondiale din domeniu, rezultatele cercetărilor fiind valorificate prin prezentarea acestora în cadrul unor conferințe naționale și internaționale. Cercetătorii au participat la webminarii și la conferințe științifice naționale și internaționale care s-au desfășurat, majoritatea, în sistem online.

Principalele direcții de cercetare au fost axate pe dezvoltarea domeniilor biodiversității agricole, zootehnice și silvice, precum și conexe din România. Tematica de cercetare a urmărit complexitatea problemelor legate de impactul socio-economic în mediul înconjurător al activităților eco-economice și bioeconomice de la nivel local, zonal, regional și național, mai ales în contextul pandemiei generate de COVID-19.

La inițiativa Academiei Române, care a lansat o provocare către Institutele/Centrele Academiei Române pentru elaborarea unei analize în vederea identificării posibilelor soluții de evitare a unei crize majore și refacere a economiei României post-pandemie COVID-19, cercetătorii C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu” au contribuit cu lucrarea Biodivesitatea agrolimentară, un activ capabil să readucă România pe creștere durabilă, după pandemia COVID-19 .

Cercetătorii din cadrul C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu” au participat la elaborarea de rapoarte de interes național, având ca teme  dezvoltarea durabilă a resurselor genetice din zootehnie, prevenția fenomenelor cu risc major pentru mediu și populație, cât și la transferul de concepte utile societății civile pentru elaborarea strategiilor autorităților locale. Astfel, s-au inițiat și consolidat cooperări științifice interne și internaționale ce au contribuit la creșterea vizibilității C.S.C.B.A.S. „Acad. David Davidescu”, atât la nivel național,  cât și internațional.

O preocupare permanentă o constituie atragerea de fonduri extrabugetare pentru a putea asigura o mai bună desfășurarea a activității de cercetare și pentru a putea organiza/participa la conferințe internaționale.

Pentru o mai bună desfășurare a activității de cercetare considerăm că sunt necesare fonduri suplimentare pentru a putea efectua cercetări de biodiversitate și reconstrucție ecologică (în teren).

elaborat în conformitate cu domeniile strategice şi direcţiile prioritare incluse în „Strategia cercetării ştiinţifice în Academia Română 2014-2020”:

6.2 Valorificarea eficientă a patrimoniului naţional de resurse naturale

Coordonatori: CSI Dr. Alexandru Bogdan, M.c.AR, CSI Dr. Mihai Sabin Muscalu.

• Biodiversitatea ecosistemelor zootehnice și bioeconomia medical-veterinară, în contextul eco-economic actual și scenarii ecopatologice pentru 2019-2035. La Centrul de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”.

– Coordonator: Prof. Dr. C.S. I Alexandru T. BOGDAN, m.c. al Academiei Române.

– Colectiv autori: Prof. Dr. Gabriel PREDOI, Prof. Dr. Romulus GRUIA, C.S. III Amalia-Gianina STRĂTEANU, Conf dr. Lavinia UDREA, lector univ. dr. Simona Nicoleta STAN, Asistent I Daniela DOBRE.

• Biodiversitatea și dimensiunile ei esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a României. La Centrul de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”.

– Coordonator: C.S. I  Prof. Dr. Emilian M. DOBRESCU.

– Colectiv autori: C.S. III Dr. Mariana SANDU.

• Studii privind soluții bioeconomice pentru conservarea și dezvoltarea biodiversităţii zootehnice româneşti în contextul securitățiii alimentare. La Centrul de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”.

– Coordonator: C.S. I Dr. George Florea TOBĂ,

– Colectiv autori: C.S. II  Dr. Marcel Th. PARASCHIVESCU, Dr. Leonard George TOBĂ.

• Reconstrucţia ecologică şi eco-bio-geo-economică a habitatelor din România şi eco-zone frontaliere poluate antropic din agroecosisteme şi ecosisteme forestiere. La Centrul de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”.

– Coordonator: C.S. I Dr. Cristina GÂRLEA.

– Colectiv autori:C.S. Drd. Laurenţiu CIORNEI, Dr. Mariana PIPIRIGEANU  şi 7 cercetători asociați.

6.22 Dezvoltarea şi crearea de instrumente de lucru – dicţionare, baze de date, arhive. Pomovarea, diseminarea şi valorificarea rezultatelor cercetărilor institutelor din reţeaua INCE. Coordonator: CSI Dr. Valeriu Ioan – Franc.

• Arhiva științifică și tehnică, digitalizată, a Centrului de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”. La Centrul de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”.

– Coordonatori: Prof. Dr. C.S. I Alexandru T. BOGDAN, m.c. al Academiei Române, C.S. I  Prof. Dr. Emilian M. DOBRESCU, C.S. I Dr. George Florea TOBĂ.

1.Programul PN II – Capacităţi (ANCS); Modul III Program bilateral România – Ungaria; Contract nr. CB 11 / 30.05.2008: “Realizarea unei baze de date comune și colectii de ADN pentru conservarea biodiversității animalelor de fermă” – beneficiar I.N.C.E., responsabil CSCBA – CŞI dr. Iudith Ipate.
Perioada de implementare: 2008-2009.

2. Proiectul: “Conservarea bio şi geo-diversității, ca suport al dezvoltării durabile şi al creşterii economice şi sociale a zonei Ţara Haţegului Retezat”, Contract RO 0023 (RO-00056 MF SEE Norway Grants) – beneficiar Academia Română, partener CSCBA, responsabil CSCBA – prof. univ. dr. Alexandru T. Bogdan, m.c. al Academiei Române.
Perioada de implementare: 2009-2010.

3. Proiectul POSDRU: ”Şcoală Postdoctorală pentru biodiversitate zootehnică şi biotehnologii alimentare pe baza ecoeconomiei şi bioeconomiei necesare ecosanigenezei”- ID 63258, 2010-2913; beneficiar INCE, coordonator științific CSCBA (manager de proiect): prof. univ. dr. Alexandru T. Bogdan, m.c. al Academiei Române.
Perioada de implementare: 2010-2013.

4. Proiectul POSDRU: “Burse doctorale de pregătire ecoeconomică şi bioeconomică complexă pentru siguranţa şi securitatea alimentelor şi furajelor din ecosisteme antropice”, Contract POSDRU/CPP107/DMI 1.5/S/77082, beneficiar INCE, coordonator științific CSCBA (manager proiect): CŞI dr. Iudith Ipate.
Perioada de implementare: 2010-2013.

5. Proiect bilateral România –Italia: „Tropospheric ozone effects on foreste growth and diversity – TROZGRODIV” ; beneficiar Academia Română, derulat de CSCBA în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetăre-Dezvolatre în Silvicultură „Marin Drăcea”. (INCDS). Manager de proiect: CŞ I dr. Ovidiu Badea.
Perioada de implementare: 2014-2016 cu prelungire pentru 2017-2019.

Alte proiecte în care au participat cercetători din CSCBA „Acad.David Davidescu”:

• Proiect ILUSTRO 2013 -2016, competiție ROSA „Integrated landslide detection system using ground and space-borne monitoring techniques in Romania”, CŞ dr. Cristina Gârlea.
• Proiect REFLECT 2013-2018 competiție ROSA„ Low Cost REFLECTing Targets Array for Spaceborne Monitoring of Natural Slopes and Embankments” , CŞ I dr. Cristina Gârlea.
• Proiect “Cultura dezvoltarii durabile” ED1 – Conferinţă internatională, INCE-CEMONT, contractul nr.949/12.10.2018 , CŞ I dr. Cristina Gârlea, CS drd. Laurențiu Ciornei.

Strategia combaterii speciilor  invazive din ariile naturale  protejate-2020-2030

Autor: Maria Magdalena Payer

• Managementul speciilor invazive din ariile naturale protejate la nivel național

Speciile invazive sunt definite în linii mari ca fiind speciile a căror introducere şi/sau extindere poate reprezenta o ameninţare la adresa diversităţii biologice sau poate avea alte consecinţe neprevăzute (Richardson et al. 2000).

Convenţia privind Diversitatea Biologică defineşte o specie alogenă ca fiind „o specie, subspecie sau un

taxon inferior, introdus în afara răspândirii sale naturale din trecut sau prezent, incluzând orice parte, gameţi, seminţe, ouă sau mijloace de răspândire a acestor specii, care pot supravieţui şi se pot reproduce ulterior”, în timp ce o specie alogenă invazivă este „o specie alogenă a cărei introducere şi/sau răspândire ameninţă diversitatea biologică”.

Principalele căi de introducere şi transportare a speciilor invazive sunt asociate direct sau indirect cu activităţile antropice. Expansiunea rapida a comerţului şi a activităţilor de transport dupa Revoluţia din 1989 au sporit posibilităţile de introducere ale acestor specii, iar presiunile asupra mediului, precum abandonarea terenurilor, folosinţa intensivă a păşunilor, defrişarea pădurilor, modificarea regimului perturbaţiilor şi degradarea crescândă a habitatelor sunt elemente care facilitează instalarea şi răspândirea acestor specii. Principalele căi de transport a speciilor invazive sunt drumurile şi căile ferate, iar dintre cele naturale zonele aluviale, deoarece aceste elemente geografice sunt lineare şi sunt afectate de perturbaţii naturale (fluctuarea nivelului de apă) sau antropice (constucţii, terenuri agricole, drumuri, depozite de gunoaie etc.).

În concluzie, situaţia actuală în România poate fi caracterizată prin:

• un grad redus de conştientizare al opiniei publice şi în consecinţă o opoziţie a societăţii civile la intervenţiile administraţiei guvernamentale;
• grad extrem de redus de accesibilitate a informaţiilor ştiinţifice, mai ales în legatură cu identificarea speciilor, analiza de risc, etc;
• absenţa unei abordări prioritare a acţiunilor privind controlul speciilor invazive;
• introducere nestanjenită a speciilor invazive – adesea pe calea poştei – ca şi măsuri inadecvate de inspecţie şi carantină;
• capacitate de monitorizare inadecvată;
• lipsa unor măsuri de urgenţă efective;
• legislaţie depaşită sau inadecvată;
• slabă coordonare între agenţiile guvernamentale, autorităţile locale şi comunităţile locale.

În ultimii ani, speciile străine invazive au devenit o problemă tot mai mare, la nivel mondial. Pe lângă intensificarea şi globalizarea activităţilor umane de tipul schimburilor comerciale (pe cale acvatică sau terestră) şi turismului, schimbările climatice favorizează şi mai mult pătrunderea şi dezvoltarea speciilor străine invazive în noi teritorii.

Speciile străine sunt reprezentate de speciile de plante sau animale dintr-o zonă, a căror prezenţă acolo se datorează introducerii intenţionate sau accidentale, ca urmare a activităţii omului. Acestea se mai numesc specii exotice, adventive sau non-native. Speciile pot fi, astfel, străine pentru un continent, o insulă, sau bioregiune.

2) Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive / Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive/

Baza de date , cartare si cartografiere

3) Strategia combaterii speciilor  invazive din ariile naturale  protejate-2020-2030

COMBATEREA SPECIILOR ALOGENE INVAZIVE Speciile alogene invazive (IAS) reprezintă o amenințare semnificativă la adresa biodiversității din UE și este probabil ca această amenințare să devină din ce în ce mai serioasă dacă nu se iau măsuri hotărâte la toate nivelurile pentru a controla introducerea și stabilirea acestor specii și pentru a rezolva problemele legate de cele introduse deja23. În fiecare an, în UE, speciile alogene invazive provoacă daune în valoare de aproximativ 12,5 miliarde EUR. Deși problemele puse de IAS sunt comune multor state membre, cu excepția legislației privind utilizarea în acvacultură a speciilor exotice și a speciilor absente la nivel local, în prezent nu există la nivelul UE o politică specifică și cuprinzătoare care să trateze aceste probleme. Strategia își propune să acopere acest gol printr-un instrument legislativ UE specific, care ar putea să se ocupe de problemele nerezolvate legate printre altele de căile de introducere a IAS, de depistarea și reacția rapidă, precum și de ținerea sub control și gestionarea IAS.

 Cf : Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii 2013 – 2020Pentru îndeplinirea dezideratelor privind conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale urmare a analizei contextului general de la nivel naţional şi a ameninţărilor la adresa biodiversităţii, pentru asigurarea conservării „in-situ” şi „ex-situ” şi pentru împărţirea echitabilă a benficiilor utilizării resurselor genetice, au fost stabilite următoarele 10 obiective strategice:

1. Dezvoltarea cadrului legal şi instituţional general şi asigurarea resurselor financiare
2. Asigurarea coerenţei şi a managementului eficient al reţelei naţionale de arii naturale protejate
3. Asigurarea unei stări favorabile de conservare pentru speciile sălbatice protejate
4. Utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice
5. Conservarea ex-situ
6. Controlul speciilor invazive
7. Accesul la resursele genetice şi împărţirea echitabilă a beneficiilor ce decurg din utilizarea acestora
8. Susţinerea şi promovarea cunoştinţelor, inovaţiilor şi practicilor tradiţionale
9. Dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi promovarea transferului de tehnologie

Comunicarea, educarea şi conştientizarea publicului

Suprafaţa ariilor naturale protejate de interes naţional, raportată la suprafaţa ţării, este de 7% (1.663.360 ha), iar suprafaţa totală a siturilor Natura 2000, raportată la suprafaţa ţării, este de 22,68% (5.406.000 ha).

Siturile de importanţă comunitară propuse de România au fost selectate în baza evaluării la nivel naţional a importanţei relative a acestora pentru fiecare habitat natural de tipul celor din anexa nr. 2 şi pentru fiecare specie din anexa nr. 3 a OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011. Pentru aprobarea acestora de către CE, în iunie 2008 au avut loc seminariile biogeografice unde au fost analizate siturile propuse de România şi Bulgaria pentru fiecare regiune biogeografică.

Speciile alohtone reprezintă speciile introduse/răspândite, accidental sau intenţionat, din altă regiune geografică, ca urmare directă sau indirectă a activităţii umane, lipsind în mod natural dintr-o anumită regiune, cu o evoluţie istorică cunoscută într-o arie de răspândire naturală, alta decât zona de interes, care pot fi în competiţie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor native, putând chiar să le înlocuiască.

Pentru a deveni invazivă o specie alohtonă trebuie să se naturalizeze, adică odată pătrunsă pe teritoriul naţional în ecosisteme naturale reuşeşte să se reproducă şi prin creşterea efectivelor populaţionale în sistem concurenţial poate elimina anumite specii autohtone (native) şi poate produce diferite pagube economice.

Nu reprezintă pericol de a deveni invazivi, indivizii care s-au aclimatizat (au reuşit să supravieţuiască în noile condiţii de biotop), dar care nu au capacitatea de a se reproduce pe cale naturală.

La nivel naţional nu există o evidenţă clară a numărului de specii alohtone, invazive, singura centralizare a datelor şi informaţiilor legate de acestea realizându-se in baza de date europeană Inventarul Distribuţiei Speciilor Invazive din Europa (Delivering Alien Invasive Species Inventories for Europe – DAISIE), de către cercetători, în mod benevol. Conform datelor din această bază de date numărul speciilor invazive pe diferite grupe taxonomice este următorul: (18 specii de fungi, 3 chromista, 2 specii de briofite, 275 specii de plante vasculare, 7 specii de aranee, 2 specii de artropode, 132 specii de insecte, 2 specii de păsări, 7 specii de mamifere şi 1 specie de reptile). În 2006 a fost elaborată lista celor mai invazive specii alohtone ce ameninţă biodiversitatea Europei. Ea cuprinde 165 de specii, cele mai multe fiind plante vasculare (39), peşti (20), crustacee (14) şi moluşte (13). Este necesară evaluarea numărului de specii cuprinse în această listă prezente în diferitele ecosisteme din România.

La nivel naţional au fost realizate o serie de programe de cercetare dintre care amintim Sistemul de Monitorizare şi Detectare Rapidă a Speciilor Invazive (Proiect CNCSIS 33379/2004) şi Identificarea plantelor străine invazive şi potenţial invazive din România şi evaluarea impactului asupra habitatelor naturale şi seminaturale în vederea iniţierii măsurilor de prevenire şi control (Proiect CNCSIS 1107/33379/2004). În  2007 existau pe teritoriul României un număr de 435 specii de plante dintre care 96 au fost introduse deliberat ca specii decorative (Anastasiu & al., 2004). Numărul este subestimat deoarece la nivel naţional nu s-a realizat un studiu exhaustiv.

Deşi la nivel european Institutul European pentru Politici de Mediu (Institute for European Environmental Policy – IEEP) asigură suportul tehnic pentru Strategia Europeană în ceea ce priveşte speciile invazive, în raportul elaborat în august 2009 România nu şi-a actualizat datele, iar în tabelul legat de informaţiile despre evoluţia speciilor cu impact demonstrat (asupra mediului, social şi economic) lipsesc datele.

Nu există o strategie la nivel naţional pentru speciile invazive, iar în ceea ce priveşte deţinerea şi comercializarea speciilor cu caracter invaziv la nivel naţional nu există un cadru legislativ şi politici pentru a controla deţinerea şi comercializarea.

În raportul “Opţiuni politice pentru minimizarea impactului negativ al speciilor invazive asupra biodiversităţii din Europa şi UE” elaborat de IEEP în decembrie 2008 s-a raportat că pentru control şi eradicare există cadru legislativ, numai că este deficitar (tab.4.5).

Tabel 4.5 Situaţia reglementărilor din SM pentru controlul speciilor invazive

În România, cu puţine excepţii fenomenul de invazie a speciilor alohtone a fost de cele mai multe ori ignorat atât de comunitatea ştiinţifică în ansamblu, cât şi de factorii cu putere de decizie. În literatura de specialitate au fost menţionate sporadic unele specii noi apărute în biota autohtonă, dar aceste articole nu au fost urmate, decât în puţine cazuri, de studii ecologice ample care să arate cum s-a realizat aclimatizarea şi naturalizarea acestor specii.

În privinţa speciilor alohtone, legislaţia românească este încă la început. Există, totuşi bazele pentru includerea acestui fenomen într-un cadru legislativ adecvat, baze create prin ratificarea unor tratate sau acorduri internaţionale, dar şi prin unele reglementări interne. În anul 2009 a fost adoptat Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009  privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,cu modificările şi completările ulterioare.

Obiective operaţionale pentru controlul speciilor invazive

1. Prevenirea introducerii intenţionate şi neintenţionate de specii alohtone;
2. Detectarea rapidă şi identificarea noilor posibili invadatori înainte de pătrunderea pe teritoriul naţional;
3. Răspunsul rapid la pătrunderea speciilor alohtone invazive;

Activități

Act.1  Evaluarea datelor existente despre speciile invazive  in contexul ariilor naturale protejate   cf planului de actiune MM 2020 Realizarea unei liste naţionale a speciilor invazive, Realizarea şi alimentarea unui registru şi a unei baze de date privind speciile alohtone, Realizarea hărţilor de distribuţie a speciilor invazive din ariile naturale protejate  la nivel national /  Elaborarea şi adoptarea normelor tehnice privind introducerea şi controlul  speciilor alohtone provenite din arealele de origine limitrofe şi/sau exotice Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea identificării şi prioritizării opţiunilor de management a acestora

Act. 2  Elaborarea managementului  speciilor invazive  din ariile naturale  protejate la nivel national in coroborare cu rezultatele  altor proiecte de cercetare

Act.3 Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive / Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive/   Baza de date , cartare si cartografiere.

Act. 4 Elaborarea  strategiei nationale privind  combaterea speciilor  invazive din ariile naturale  naturale  protejate-2020-2030

Act.5 Monitorizare

Act.6 Indicatori

Act.7  Rezultate

Act.8 Sustenabilitate

Proiect Life  nr 2 

Studiu la nivel naţional care să identifice zonele în care trebuie interzisă construcţia de hidrocentrale, din cauza impactului major asupra biodiversităţii.

Proiect  Life nr 3

Studiu la nivel naţional care să identifice zonele în care să fie interzisă dezvoltarea de parcuri eoliene, din cauza impactului major asupra biodiversităţii.

Proiect Life nr 4

Crearea a 5 centre speciale pentru preluarea speciilor sălbatice confiscate, pe baza unui studiu de fezabilitate care să stabilească locaţiile şi structura acestora

Realizarea şi actualizarea Listelor şi Cărţilor Roşii naţionale a speciilor sălbatice de floră şi faună/ Adoptarea printr-un instrument juridic a Listelor Roşii naţionale a speciilor sălbatice de floră şi faună/ Stabilirea unor mecanisme legale prin care repatrierea speciilor confiscate şi costurile de întreţinere a acestora până la momentul repatrierii să fie suportate de către contravenienţi/ infractori.

POIM

Analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice.

Cercetare

Realizarea unei bănci genetice ale speciilor din Lista roșie.

1) Obiective: a) conștientizarea comportamentului de economisire al adulților pentru obținerea de efecte benefice în domeniul vast al biodiversității; b) crearea și implementarea unui sistem național de economisire; c) folosirea transparentă a banilor respectivi de către sistemul privat sau statul care implementează proiectul. Perioada de desfășurare este de 2 ani de la obținerea finanțării. În primul an se creează sistemul și se experimentează funcționarea acestuia. În al doilea an se generalizează aplicarea sistemului de către banca/instituția care-l va promova nivel național, sau, după caz, la nivel european/internațional.
2) Echipa de lucru: 3-5 membri, din care fac parte managerul de proiect și specialiști în comunicare și modelare.
3) Conținut:
Etapa A – prin mijloace specifice de comunicare sistemul este prezentat având în vedere obiectivele, etapele și finalitatea implementării lui. Se prezintă căile și metodele pentru atragerea populației în proiect, precum și analiza evoluției, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Se fac simulări/prognoze asupra evoluției pe termen scurt, mediu și lung.
Etapa B – modelele elaborate în etapa A sunt prezentate publicului larg, deponenților persoane fizice și juridice, clienților băncii/instituției care implementează proiectul. Se cuantifică potențialul teoretic și practic de implementare a proiectului.
Etapa C – implementarea propriu-zisă și rezultatele obținute; se aplică eventuale corecții pentru eficientizarea proiectului.
4) Concluzii: se au în vedere: 1) cetățenii, familiile, grupurile de indivizi, instituțiile care economisesc pentru sporirea calitativă și cantitativă a biodiversității; 2) se au în vedere sumele maxime (15-3% din total venituri) care pot fi economisite săptămânal, lunar sau anual; 3) sumele economisite trebuie să fie oricând la dispoziția deponenților. Pe cele trei etape (A,B,C) se elaborează concluzii caracteristice. Cetățenii trebuie educați să economisească un procent cât mai mare din veniturile proprii. Instituția care derulează proiectul să-l extindă la nivel național/european/internațional. Să fie urmărită în permanență importanța primordială a biodiversității: cu sumele economisite se urmărește stimularea dezvoltării durabile, prin protejarea naturii. Iar oamenii care economisesc obțin în timp comportamente sociale specifice, favorabile apărării biodiversității.